ca multi dintre absolventii de stiinte politice, nu pot sa imi ascund fascinatia fata de viata politica americana, mai dinamica si cu factori de influenta uneori surprinzatori. anul acesta si anul viitor scena e acaparata de alegerea noului presedinte, precedata de alegerea candidatilor din partea celor doua partide relevante. bineinteles ca sunt cat se poate de subiectiva in ceea ce priveste candidatul, sau mai bine zis candidata favorita, adica Hillary Clinton. Eu sustin ca nu e doar subiectivatea faptului ca e femeie si ar fi un pas important pentru drepturile femeilor alegerea unei presedinte in fruntea celui mai puternic stat din lume. O admir pe Hillary Clinton inca din timpul activitatii ca Prima Doamna, iar politicile promovate de administratia Clinton si care partial au fost influentate si de ea sunt in concordanta cu principiile si viziunea mea politica.

in momentul de fata Hillary conduce detasat la nivel national in sondajele de opinie printre candidatii democrati. Marea ei problema este insa ca are o rata a nefavorabilitatii in jur de 50%, fiind o personalitate extrem de polarizanta. Bineinteles contracandidatii democrati incearca sa speculeze acest handicap, cel mai vocal fiind Barack Obama, nr 2 in preferintele democratilor. Intr-un interviu preluat de Washington Post, Obama se defineste prin contrast cu Hillary, afirmand printre altele ca el „can unite US more effectively than Clinton„. In opinia mea el incearca acum sa ascunda propriile deficiente, datorate in principal lipsei de experienta, si evidente in cadrul dezbaterilor recente, mizand pe un electorat care s-a saturat de politica in familie. Din pacate pentru el nu cred ca are cum sa invinga „masinaria” Hillary, chiar daca dispune de unul din cei mai buni consultanti David Axelrod. Raspunsurile lui Hillary si ale echipei sale la atacurile lui Obama au fost tot timpul bine calculate si rationale, punandu-l in situatia de a parea disperat. (iata cum au raspuns la acest interviu:”It’s unfortunate that Senator Obama is turning away from the politics of hope and employing attack politics instead. That’s certainly not going to bring our party – or our country – together. It’s Senator Clinton who has the strength and the experience to make the change this nation needs.”)

Oricum ce mi s-a parut demn de remarcat in acest interviu, in afara de replicile taioase la adresa lui Hillary, a fost ca Obama recunoaste ca nu se descurca bine in formatul de emisiuni cu mai multi candidati in care ai un timp limitat. Eu as merge mai departe si as spune ca asta dovedeste ca este mai degraba un bun orator, nu neaparat un politician cu un program clar.