de ceva timp incep sa cred ca ori am eu o problema de paranoia, ori traim intr-o societate in care violenta face parte din cotidian. si nu ma refer neaparat la violenta fizica. mai exact ma refer la experiente de genul mers pe strada si suportat replici de genul „ce faci papusica?”, „ce frumoasa esti”, „ce ti-as trage-o” etc. sau imbecili care nu doar ca arunca vorbe sau fluiera, dar simt si nevoia sa se tina cativa metri dupa tine, sa se puna in calea ta sau chiar sa te ciupeasca, atinga. nu cred ca sunt singura careia i se intampla faze din astea. problema mea e ca mi se par din ce in ce mai dese si in cele mai variate locuri, de la un autobuz pe calea grivitei, la intersectie in piata romana, iar respectivii nu pot fi incadrati doar in categoria muncitori-constructori sau pustani, ci pot fi si oameni imbracati la costum care par normali. a inceput aproape sa imi fie frica sa merg singura pe strada ziua in amiaza mare. pana recent credeam ca prin simpla expresie dezgustata a fetei pto pune pe fuga astfel de idioti, dar mi s-a dovedit ca nu. asadar ce e de facut???sa stau in casa  nu pot, the significant other nu e disponibil tot timpul. mai ramane varianta pe care o aplica o prietena de-a mea, anume sprayul paralizant, dar risc sa fiu acuzata de agresiune in conditiile in care individul are argumente ca fizic nu mi-a facut nimic…urasc sentimentul asta de neajutorare si paranoia care ma cuprinde