fac mea culpa că iarăși am căzut pradă lenei și nu m-am mai ocupat de blog și probabil și azi ar fi fost o zi de lenevie dacă nu aș fi făcut greșeala să mai răsfoiesc câteva bloguri. și așa am dat din nou peste blogul doamnei Udrea (nu îl am în reader și nici nu mă interesează atât de mult personajul încât să îl citesc cu religiozitate). ei bine ultimul post al doamnei udrea, e drept de acum 2 zile, e despre dezamăgirea tânărului politician, mai exact despre cum o dezamăgește pe ea electoratul ăsta care nu vede ce important e votul ăsta uninominal și cum trebuiau să dea buluc la referendum.un asemenea discurs, destul de des în ultima vreme, pe lângă faptul că e ipocrit, ignoră o regulă de bază pe care ar trebui să o respecte politicienii: nu ei stablesc agenda populației, ci invers. sunt de acord că votul uninominal ar fi un pas extrem de important pentru reformarea clasei politice, dar să fim serioși, nici măcar cine a declanșat referendumul nu a știut să explice ce înseamnă exact votul ăsta. teoria mea e că electoratul a evoluat, nu îl mai prinzi doar cu o retorică demonizantă ”aia sunt băieții răi noi suntem băieții buni” fără a prezenta politici care într-adevăr să răspundă unor probleme cu care se confruntă cetățenii. bucureștenii de exemplu sunt mai interesați de care sunt soluțiile pentru a evada din traficul infernal decât de o temă atât de abstractă precum uninominalul ăsta.

ne putem întoarce la exemplul pe care l-am mai dat pe acest blog cu electoratul feminin și reprezentarea lui de către femeile din politica românească. femeile nu au nici un interes să voteze pentru un partid sau altul dacă acesta nu vine cu politici care să le rezolve probleme precum alocația pentru mame, servicii de îngrijire a copilului, pensii egale cu bărbații la muncă egală etc. și aici femeile din politică, printre care și doamna Udrea, ar putea face diferența.

Admir argumentația doamnei Udrea pentru o mai mare implicare în politică, dar înainte să arunci vina pe electorat ar fi mai util dacă te-ai uita de unde vine această lehamite față de politică.