acesta nu e post în engleză (deşi văd că se poartă pe bloguri), ci doar un titlul care să facă o conexiune (o paralelă cum ar zice Adi)  între ce se întâmplă în Rusia şi cursa prezidenţială din SUA.

Asemănarea : tema „schimbării” în cazul alegerilor pentru un nou preşedinte.

Diferenţa: „schimbarea” unui personaj cu altul care împărtăşeşte cam aceeaşi viziune versus „schimbarea” de politici, de viziune. în cazul Rusia „ţarul” Putin a ales cu mâna lui succesorul, fără a omite să precizeze că rolul său va fi în continuare la fel de important. în SUA niciunul din cei 3 candidaţi nu vrea să fie asociat cu actualul preşedinte care de anul viitor va deveni „o umbră” în politica americană. Ar putea cele 2 ţări să facă schimb? Greu de crezut şi imposibil de imaginat. le despart câteva sute de ani de democraţie, precum şi culturile diferite. studiu de caz: dezbaterea democraţilor, unde un candidat nu ştia cum îl cheamă pe posibilul său omolog din Rusia şi a folosit un „he” generic, iar cealaltă i-a pocit numele (feminizându-i-l🙂 ) încheiând triumfal cu un „whatever” (McCain ar fi în altă poziţie).  dacă l-am întreba pe Medvedev sunt sigură că ar şti şi că pe Obama îl cheamă  şi „Hussein”.

Adi dă câteva răspunsuri despre cum va arăta Rusia cu Medvedev şi cere şi părerea altora.  Eu mă înscriu în larga categorie care crede că situaţia nu va fi foarte diferită (tocmai îi văd pe euronews pe Putin şi Medvedev plimbându-se la braţ spre concertul din Piaţa Roşie). nici nu prea ar avea ce să schimbe. politica de până acum, aşa cum argumentează şi Adi, a fost una de succes mai ales din perspectivă economică. Problema se pune însă ce se întâmplă dacă resursele naturale pe care acum se bazează Rusia nu vor mai atinge aceleaşi niveluri de preţ. aici recomand articolul din Economist, analişti economici mult mai buni decât mine:). Faptul că Medvedev a condus Gazprom nu e un semn că economia va fi liberalizată, iar Gazprom va rămâne în continuare o armă politică. Optimiştii susţin că Medvedev nu va fi un „yesman” şi că backgroundul lui îl recomandă ca un agent al libertăţii. Mi-e greu să cred însă că atunci când ajungi preşedinte după ce ţi s-a netezit calea vei avea curajul să faci altfel de politică decât cea pentru care ai fost numit.

p.s. în Piaţa Roşie atmosfera mi se pare destul de liniştită, doar nişte strigăte de „Putin, Putin” şi ţipete la speechul lui Putin (care îi felicită şi pe ceilalţi candidaţi, adică ăia aprobaţi de el). Medvedev nu mi se pare deloc un personaj carismatic. continuă un concert gen Holograf.