femei


Evenimentul Zilei de astăzi și Andrei Bădin dau povestea femeii care a pus la cale manifestațiile de acum mai bine de o săptămână de la Chișinău: Natalia Morar. auzisem numele ei încă din primele zile săptămâna trecută, dar nu prea existau informații și nu am scris nimic atunci. 

se dovedește însă că mitul moldovencei frumoase trebuie completat și cu alte atribute: ”curajoasă”, ”inteligentă”. Andrei Bădin o asemuie cu Ioana D’Arc. eu m-am gândit mai întâi la Timoșenko în 2004.

Anunțuri

printre efectele crizei e și acesta: companiile, cel puțin în SUA, se îndreaptă acum mai mult către consumatorii femei. chiar și produse văzute până acum ca specific masculine merg spre asta. economist dă ca exemplu Frito-Lay, o companie specializată în snacksuri și popcorn, care de obicei merg bine cu berea.

trend-ul nu e neapărat unul nou, femeile fiind și până acum grupul țintă predominant al campaniilor publicitare (ca test putem să numărăm reclamele pentru femei dintr-un calup publicitar de la noi. cu siguranță găsim reclama la detergent, detergent de vase, crema anti-rid, șamponul sau fixativul minune).

răspunsul care îţi vine în minte e bineînţeles niciuna. în brazilia însă s-a făcut o cercetare pe tema asta de către Inter-American Development Bank, şi the Economist dă concluziile. cercetare porneşte de la premiza că mai toate telenovelele făcute de Globo (liderul de piaţă în Brazilia pe segmentul acesta) au în comun următoarele: The action often takes place in Rio de Janeiro, where Globo is based, among families which are smaller, whiter and richer than average. 

Asociate datele referitoare la expansiunea Globo cu cifrele privind fertilitatea şi divorţul reies 3 concluzii:

  • the total fertility rate dropped from 6.3 children per woman in 1960 to 2.3 in 2000, despite contraception being officially discouraged for some of that time. The small, happy families portrayed on television contributed to this trend. Controlling for other factors, the arrival of Globo was associated with a decline of 0.6 percentage points in the probability of a woman giving birth in a given year. 
  • The researchers found that between 1975, when divorce was first mooted, and 1984 about one in five of the main characters in Globo soaps were divorced or separated, a higher percentage than in the real Brazil.  From the mid-1960s to the mid-1980s about 30% of female lead characters in novelaswere unfaithful to their partners. The researchers find that the arrival of Globo in an area was associated with a rise of 0.1-0.2 percentage points in the share of women aged 15-49 who were divorced or separated. The authors reckon that watching “empowered” women having fun in Rio made other women (a few of them anyway) more independent.
  • Other research shows that divorce and lower fertility are linked to less domestic violence.

Are cineva idee cu ce sunt telenovelele noastre? Ştiu că era una cu romi şi ar fi foarte interesant în ce măsură cei care o vizionau au devenit mai toleranţi. Şi dacă la noi se văd aceleaşi telenovele ca în Brazilia efectele or fi similare? o temă interesantă de cercetare.

de bine ce tocmai mă întorsesem de la o şedinţă a Comisiei de Afaceri Europene din Parlament(unde m-am convins de superficialitatea politicienilor români) şi deschid calculatorul că sunt inundată de ştirile cu scrisoarea Mihaelei Rădulescu. bon, în ce priveşte scrisoarea înclin să îi dau dreptate lui Mihnea Măruţă : „mi-e greu să cred că e concepută de dragul publicităţii, pentru că din text transpare o mamă cu adevărat disperată.” nu am fost niciodată o admiratoare a Mihaelei Rădulescu (poate doar invidioasă pe cum arată la vârsta ei), aşa că nici nu sunt la curent cu tot cazul divorţului ei. ştiu doar că relativ recent mai dăduse un interviu în Cotidianul unde „dezvăluia” că motivul divorţului a fost soţul care o înşela. nu ar fi un caz nou, aşa că nu am dat multă importanţă.

acum însă mai mult decât cazul sau scrisoarea sunt curioasă să văd reacţiile din media şi blogosferă. deja a apărut una care mă înfioară: „Adica una e sa ramana prietena cu fostul sot, cu tatal copilului ei, pe baza unui respect reciproc, dar e altceva ca pe de o parte ea sa stea in casa cu el si sa se afiseze cu altul  in public si sa nu se astepte la nici o reactie….  e cam la mintea cocosului…” zice Răzvan Vintilescu. cu alte cuvinte şi-o merită pentru că a îndrăznit să se afişeze cu altul. misoginism, machism…probabil more to come of this type. din seria dacă ai divorţat eşti curvă, trebuie să stai cu bărbatul tău indiferent toată viaţa etc.

la noi, chiar şi din partea femeilor, aşteptările pentru 8 martie includ flori, cadouri etc. la nivelul UE se încearcă însă şi altceva. astfel sunt cel puţin 3 iniţiative majore intrate în dezbatere în perioada aceasta:

– violenţa împotriva femeilor -Aproximativ 250 de deputaţi europeni s-au alăturat Organizaţiei Naţiunilor Unite şi lui Nicole Kidman în campania „«Nu» violenţei împotriva femeilor“. Una din trei femei este agresată cel puţin o dată în viaţă. Într-o campanie online, doamna Kidman a numit violenţa împotriva femeilor „o încălcare oribilă a drepturilor omului“, care, însă, „nu este inevitabilă“. Deputata europeană suedeză Eva-Britt Svensson a iniţiat o declaraţie scrisă în care cere sprijinirea campaniei. the full story aici. tot pe subiect mâine e conferinţă de presă pe tema legislaţiei belgiene în domeniul şi introducere clauzei europencei celei mai favorizate prin care să se ajungă la un sistem care să fie aplicat la nivel european preluând practic  cele mai avantajoase legi deja existente .

– salarii egale – Campania în favoarea egalităţii de remunerare vizează sensibilizarea cetăţenilor faţă de această problematică şi faţă de modalităţile de soluţionare existente. Lansată la data de 3 martie, campania se va desfăşura până în august. Aceasta prevede un set de materiale informative pentru angajatori şi sindicate şi dispune de un site de internet, de postere şi de materiale publicitare. aici şi pliantul în română ro-leaflet-090226

– participarea femeilor în politică – forum pe site-ul Comisiei

p.s. o sa îmi fac un obicei să postez în perspectiva alegerilor europarlamentare de ce ne interesează ce se întâmplă la Bruxelles

pe blogul medusei o introducere interesantă în subiectul legalizării prostituţiei, pornind de la propunerea pentru noul Cod Penal. mai exact în noul cod ar fi o prevedere cum că „Prostituţia poate fi practicată de femei ca mijloc de subzistenţă în cazul în care acestea nu sunt constrânse”. eu am căutat în documentul de pe site-ul Ministerului Justiţiei şi nu am găsit respectivul articol. poate nu am căutat eu unde trebuia, dar oricum mi s-ar părea aiurea să existe o asemenea definiţie a prostituţiei, excluzând prostituţia masculină (e drept că e la dimensiuni infime acest fenomen dar ele există şi nu poţi juridic să le tratezi diferit).

revenind însă la subiect cred că e nevoie şi de privire de partea cealaltă a baricadei. de ce legalizarea prostituţiei ar fi mai bună decât incriminarea ei? există în primul rând argumentele economice (în contextul crizei sunt convinsă că ministrul Pogea ar fi încântat să aibă noi contribuabili). apoi argumentele care ţin de sănătatea publică pentru că prostituatele ar fi obligate la controale de sănătate regulate şi s-ar reduce răspândirea bolilor cu transmitere sexuală. argumentele care ţin de reducerea infracţionalităţii, a crimei organizate.  o organizaţie numită International Prostitutes Collective a făcut o listă de argumente pro pe care v-o invit să o consultaţi.

nu în ultimul rând recomand un articol din Economist care argumentează de ce ar fi bine să legalizezi drogurile. o linie similară de argumentaţie e similară şi pentru prostituţie. 

să o luăm logic. fenomenul există de sute de ani. introducerea de pedepse ba pentru clienţi, ba pentru prostituate nu a determinat dispariţia lui, nici măcar reducerea. există cerere pentru aşa ceva, normal că va exista şi ofertă. atâta timp cât asiguri condiţiile legale astfel încât să împiedici abuzurile de orice tip asupra lucrătorilor sexuali şi să asiguri condiţii egale de acces pe piaţa muncii la orice profesie, e decizia fiecăruia cum îşi câştigă existenţa. dacă atunci când susţinem avortul spunem că e dreptul fiecărei femei să facă ce vrea cu corpul ei, de ce nu e valabil acelaşi argument şi în cazul prostituţiei? bun, situaţiile sunt diferite şi de cele mai multe ori cele care practică meseria o fac pentru că nu au alte opţiuni, nu pentru că ăsta e idealul lor în viaţă. dar asta înseamnă că trebuie să le asiguri un statut în societate nu să le expulzezi şi mai tare la periferie, să le oferi şanse să schimbe meseria, să ducă o viaţă normală. dacă menţinem din motive puritane această condamnare a prostituţiei nu vom face decât să închidem ochii la un fenomen care nu va dispărea atâta timp cât va exista o cerere (nu ştiu de ce îmi vine greu să cred că această cerere va înceta să existe chiar dacă se introduc pedepse penale).

şi ca încheiere un citat oricând actual: „sex sells”. atunci de ce să nu îl acceptăm în economia legală?

i’m back. nu stau să explic foarte mult de ce această absenţă îndelungată, doar că timpul meu se împarte între diverse joburi şi taskuri.

tot informându-mă pentru taskurile mele am dat şi peste ce se discută la nivel european cu referire la egalitatea de gen, adică o directivă referitoare la concediul parental şi reconcilierea vieţii de familie cu profesia şi o directivă referitoare la asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi în cazul liber-profesioniştilor (aceasta din urmă destul de tehnică, dar cu principalele propuneri că trebuie să fie la fel de uşor pentru o femeie ca şi pentru un bărbat să activeze ca liber profesionist şi că soţii pot fi asociaţi într-o firma).

cea cu concediul parental are câteva propuneri interesante pe care tare aş vrea să le văd aplicate şi la noi. în primul rând pleacă de la premisa că a fi părinte e o responsabilitate împărţită între cei doi parteneri şi de aici propunerea să poţi lua concediul paternal plătit ne-transferabil, în acelaşi timp cu concediul de maternitate. raportoarea Parlamentului European propune chiar obligatoriu concediul taţilor. se propune ca durata minimă a concediului să fie de 18 săptămâni, din care 6 obligatoriu după naştere(metodă mult mai bună decât cei doi ani de la noi)şi în aceste luni să primeşti o plată echivalentă cu media salariilor din ultimele luni . angajatorii nu auvoie să dea afară o femeie în timpul sarcinii şi încă 6 luni după întoarcerea din concediu. angajatorii trebuie să permită atât taţilor cât şi mamelor să aibă un program flexibil (în cazul mamelor mai ales pentru a permite alăptarea). tot raportoarea PE propune şi o evaluare a riscurilor asupra fertilităţii pe care le au mediile de lucru.

pentru alte detalii aici găsiţi toate documentele.

Pagina următoare »